Aceleași lucruri, o perspectivă nouă.

sâmbătă, 27 iunie 2009

Shantaram

Zilele acestea citesc Shantaram. In caz ca nu ati auzit de ea, este cartea preferata a Madonnei. Sau cel putin asa ne “transmite” panoul publicitar.
Scrisa de Gregory David Roberts, un australian cu o viata zbuciumata, care la sfarsitul anilor 70, sub influenta heroinei a comis o serie de jafuri armate, pentru care a fost prins si intemnitat. Doi ani mai tarziu reuseste sa evadeze din inchisoarea Victoria, si sa ajunga din Australia in India, la Bombay, via Noua Zeelanda, Asia, Africa si Europa. Stabilit in India, intemeiaza o clinica medicala pentru saraci si borfasi, lucrand ca traficant de arme, falsificator de acte, si mercenar pentru mafia locala timp de zece ani.
Cartea, un Shogun care se desfasoara in India, este o epopee despre lupta dintre bine si rau, dar despre un “bine” si un “rau” care sunt altfel decat le stim noi, intr-o tara cu alte valori, intr-o lume pe care nu o cunoastem. Traim intotdeauna in mai multe lumi, insa adesea fara sa avem contact decat cu una sau doua. Un functionar la banca nu o sa aibe contact cu lumea traficantilor de arme, sau cu cea a actorilor, sau cu cea a dansatorilor. Decat daca intra in acea lume, depunand efort, energie, adesea si bani pentru a se familiariza. Dar cel mai adesea nu facem asta decat atunci cand apare o nevoie destul de puternica.
Se pare ca autorul, avand de mic darul scrisului, ajuns in India, isi nota, la finalul fiecarei zile, intamplarile si discutiile. Asta face din Shantaram o carte ancorata in realitate, adaugand in acest fel un merit mult mai mare, in ceea ce ma priveste, felului in care este scrisa. In final, ramane o carte despre libertate, sau mai bine spus despre eliberare; despre cum ajungem sa ne eliberam de conceptii, de idei fixe, de principii, pentru a ne putea trai viata alaturi de alti oameni. Shantaram (in traducere “omul pacii”) este o meditatie profunda – o meditatie care nu atinge nuantele sentimentalismului – despre cum poti folosi raul in scopul binelui, amintind cititorului de cuvintele rostite de Mephisto:
-Cine esti tu atuncea, spune?/ O parte din acea putere/ Ce vesnic raul isi doreste/ Si vesnic face numai bine.
Desi a aparut de curand si traducerea in limba romana, recomand cu caldura viarianta originala, in limba engleza, tuturor acelora dintre voi care stapanesc limba.

2 comentarii:

Amiraelus spunea...

Efort, energie, adesea si bani si sa nu uitam de risc!

Anonim spunea...

ultimul post este din 27 iunie. de atunci au fost multe evenimente culturale. :(